> > > Povestea soţului prins cu pantalonii în...vine
> > >
> > > Draga mea, nu fi nervoasă,
> > > S-a-ntâmplat netam-nesam:
> > > Cu maşina înspre casă
> > > Prin furtună conduceam.
> >
> > > Când deodat' din şanţ apare
> > > Drept în faţa ochilor
> > > O... ceva, o ... arătare,
> > > Şi-am frânat să n-o omor.
> > >
> > > Era palidă şi trasă,
> > > Udă, plină de noroi
> > > Şi-am zis "hai, te iau acasă
> > > Să mănânci ceva la noi."
> > >
> > > S-a spălat, i-am dat mâncare
> > > Şi-o camaşă, dar nu-i bai
> > > Era dintre cele care
> > > Tu nu le mai foloseai.
> > >
> > > I-am dat fusta de mătasă
> > > Şi-un pulover galben-pai.
> > > Fiindcă te făceau cam grasă,
> > > Tu nu le mai foloseai.
> > >
> > > Rupţi, pantofii din picioare
> > > I-am schimbat ? o bucurai! ?
> > > Cu acel model pe care
> > > Tu nu îl mai foloseai.
> > >
> > > Când să plece de la mine
> > > M-a-ntrebat pe-un ton şoptit:
> > > "Nu mai ai cumva creştine
> > > Şi-altceva nefolosit?"
