> Ora 14.00.
> Multă lume în casă. Mama s-a coafat, tata are un soi de
> şervet verde legat de gât, cam ca babeţica mea, dar mai
> îngust. Arată caraghios, am râs de el. Bietul tata, crede
> că râd de fapt cu el. Oricum, suspect de multă agitaţie.
> Presimt că e în legătură cu mine. Ia să stau treaz. Nu,
> mamă, nu vreau să dorm şi nici să mănânc. Voi îmi
> pregătiţi ceva.
>
> Ora 15.00. Au mai venit şi alţii. Vorbesc tare, râd. Din
> când în când se apleacă şi mă gâdilă. Ăsta-i un
> obicei tâmpit - ce, ne cunoaştem? Pe voi vă gâdilă
> necunoscuţii în dormitor? Ia să plâng niţel, poate mă
> ia mama-n braţe şi scap. Deci trag aer în piept, deschid
> gura
> şi...
>
> Ora 15.45. Presupun c-am adormit. Adică trebuie să fi
> dormit, nu? că acuma m-au trezit. Ce mitocani... Bă,
> dormeam, da? Ce mă trambalaţi atâta? Na, că acum a
> apucat-o pe mama cheful să mă schimbe! . Femeie, tu pe ce
> lume eşti? Lasă-mă-n pace să dorm! Ia să tragem aer în
> piept...
>
> Ora 16.15. Credeţi că am chef de plimbare? Adică, zău,
> vă imaginaţi că asta vrea omu' sâmbătă
> după-amiază pe la patru, să se dea cu maşina? Şi acum
> ne şi întoarcem, că cică au uitat un certificat de
> naştere. Asta mi se pare o prostie - ce, aveţi nevoie de
> dovezi că m-am născut? nu urlu suficient de tare aici? Nu
> pricepeţi? Vreau aaa-caaa-săăăă, la mine-n paaaat!
>
> Ora 16.30. Oooo, ce de luminiţe-n camera asta! Şi ce
> tavan înalt! Miroase cam naşpa, n-ar strica o curăţenie
> generală, dar dacă n-au ferestre, nici n-ai ce să
> speri... Uite-i şi pe tipii ăştia, umblă-n rochii aurii
> cu mâneci negre, doi
> bărboşi... na că unul a pus mâna pe mine - ia gheara,
> bă naşpetule, ce-i cu manierele astea?
>
> Ora 16.40. Cântă - sau aşa cred ei. Mama e Carmina
> Burana pe lângă ăştia. Aloouu, mă blues brothers, mai
> încet că nu mă mai aud gândind! Mă ţine-n braţe o
> tanti, habar n-am cine e, ăia rag de mama focului, e cam
> multă lume în spate, e şi oală mare în stânga, o
> masă... Cred că ăştia vor să mă mănânce. Băi,
> trebuie să scap de-aici imediat. Mama! Maaaaa-maaaaa! Cât
> mai tare: MAAAA-MMMAAAAAA!
>
> Ora 16.50. Urlu în continuare. Pân-aici mi-a fost, nu mai
> scap. Mama e cu ei, clar, în loc să mă scape din beleaua
> asta îngrozitoare (în care tot ea m-a băgat, dacă e să
> mă gândesc), a vent să-mi dea suzeta. Suzeta? De-asta
> crezi tu, mamă, că am nevoie acum? Ia-mă de-aici, nu-i
> vezi p-ăştia ce-mi pregătesc? Ce trădătoare... Nu m-aş
> fi aşteptat la aşa ceva tocmai din partea ei.
>
> Ora 17.00.
> Tanti m-a pasat la nenea, dar tot în spatele bărboşilor
> stau. Ăia fac vrăjitorii peste cartea de bucate, lumea îi
> aprobă cu gesturi stranii. În oala aia e apă, m-am prins.
> Nu văd de-aici dacă e vreun morcov şi niscaiva
> păstârnac înăuntru, dar n-am nici o-ndoială. Cred că
> mă fac ciorbă. Am încurcat-o rău de tot. Cred c-am şi
> răguşit, dar nu mă las - cineva trebuie să mă salveze
> şi pe mine. Cineva, oricine, ajutor!
>
> Ora 17.05. Nenea face ! avioane cu mine. Ce truc vechi,
> suckere, nu mă păcăleşti.
>
> Ora 17.10. Nenea face avioane cu mitraliere şi cu bombe.
> Am tăcut, fazanul crede că datorită lui. Aiurea, nu m-am
> resemnat, doar îmi conserv puterile magice. Când or vrea
> să m-arunce-n oală, o să-mi iau zborul şi-o să le dau
> cu tifla din turlă. Roadeţi-vă unghiile, na,
> canibalilor.
>
> Ora 17.15. Gata, pân-aici mi-a fost. M-au luat pe sus,
> m-au pus pe masă, m-au dezbrăcat. Pentru o clipă am ajuns
> pe burtă, dar puterile magice n-au acţionat, n-am putut
> s-o şterg, deşi am încercat. Acum m-a luat bărbosul nr.
> 1 şi mă duce spre oală. Acum, ajutor acum! Bă, nu mă
> băga-năuntru, bă, stai aşa...
>
> Ora 17..15. WHOA! S-a răzgândit, uite-l că mă scoate.
> Stai să ţip.
>
> Ora 17.15. Nu, iar mă bagă-n oală. Mă, nebunule,
> termină!
>
> Ora 17.15. Iar m-a scos. Devine ridicol. Nici nu ştiu
> dacă vrea să mă înece pe bune, că mă ţine de nas şi
> gură. Poate vrea să mă sufoce? Mă deşteptule, tu
> respiri cumva pe alte găuri?
>
> Ora 17.15. Dacă mai face asta încă o dată, pe bune
> dacă nu fac şi eu ceva pe el. Măcar atât. Ia, că mă
> ţine deasupra oalei, să mă scurg. Ce înapoiaţi... de
> prosoape n-aţi auzit?
>
> Ora 17..20. Credeam c-am scăpat, că s-au îndurat. M-au
> luat de la oloi, m-au îmbrăcat la loc, dar m-au dat şi cu
> ulei şi tot lui nenea ăla m-au livrat şi ăla merge cu
> bărboşii
> într-o cameră secretă. Acolo o fi tigaia, poate nu mai
> vor ciorbă. Unde duceţi voi copiii mici, mă
> nenorociţilor? Ia să urlu un pic, poate atrag atenţia
> cuiva, deşi ăştia-s clar vorbiţi între ei.. Las'că
> scap eu şi vă dau pe mâna Poliţiei!
>
> Ora 17.25. Nu trebuia să urlu. Mi-au băgat pe gât
> droguri cu linguriţa. Se-nvârte tot, mă ţin de bărbie
> să-nghit. Am reuşit să scuip un pic, dar bărbosul s-a
> ferit, e clar că are experienţă, pezevenghiul. În
> schimb, fraierul care mă ţine strâns în braţe e
> începător.. Acum are o amintire de la mine pe rever.
>
> Ora 17.30. Dhhroglgul ăla îşşşi mmfaşeee emfectul...
> mmmmhhhmmm... mi-e somn. Tu, trecătorule, dacă citeşti
> asta, să ştii c! ă m-am luptat ca un bărbat şi-am fost
> învins mişeleşte. Adio şi să vă stau în gât.
>
> Ora 18.00. M-am trezit din nou. Sunt viu, întreg.. Nu
> ştiu cum am scăpat, dar încă un botez nu mai suport.
> Băi,
> deştepţilor, sper că nu vă mai vine vreo idee
> săptămâna viitoare.
>
> Femeie, ia scoate sutienul şi fă-te-ncoa. N-am uitat că
> m-ai trădat acolo, dar acum am nevoie de tine. Mi-e foame.
>
